RO
Eva Chapkin a descoperit istorii personale ale oamenilor din sat care nu mai trăiesc, dar care au lăsat o amprentă în viața comunității din Hundorf. Orice istorie ar fi uitată dacă nu ar exista cineva care să ducă povestea trecutului mai departe.
Procesul de lucru al Evei se concentrează pe reinterpretarea memoriei. Pornește de la fotografiile păstrate de oameni ca arhive personale și le transformă în colaje. Astfel, oferă un nou sens amintirilor în cartea la care lucrează. Ea a explorat imaginarul cimitirelor și bisericilor abandonate din sat, locuri la rândul lor uitate.
Așadar să vedem: care sunt câteva dintre poveștile care au inspirat-o pe Eva în timpul rezidenței ei?
" O poveste este despre o familie din sat, unde cei doi au murit unul pentru altul. Voi scrie și despre bunicul Dianei Drăghiță, care era lăutarul satului. Toate textele vor fi ilustrate prin colaje. "
____________________
EN
For Eva Chapkin, the residency gave her the opportunity to discover the personal histories of the people who died in the village and left a mark on the community. Every piece of history would be forgotten if it weren't for the people who live to tell the stories of the past.
Eva's work process is based on the idea of reinterpretation of memory. She starts from the pictures that locals keep as personal archives and reassembles them as collages. In this way, she gives a new sense of meaning to the local's memories she will write about in her book. She also explores the imaginary of cemeteries and abandoned churches of the village.
So, lets see: what are the stories that inspired Eva to make her works?
" A story is about a family in the village, where the couple died for one another. I will also write about Diana's grandfather, who was the place's fiddler. Every text will be illustrated with a colage."
